Legenda celor 9 interzisi: Prizonierii sangelui (sezonul 1)

Vizitator

Sezonul 1: Legenda celor 9 interzisi: Prizonierii sangelui

Prolog: Prizonierii sangelui...Hm! E vorba doar despre acel trecut sangeros care a marcat viata tuturor. Povestea asta este doar inceputul...iar continuarea e istorie! Voi credeti in sfarsit? Eu nu! Cred doar in inceputuri noi...Asta e credinta mea!
Se va intampla ce a fost scris! Mica printesa va cunoaste iubirea, durerea, disperarea, ura...poate chiar si gustul sangelui...Dar nu va fi singura, are prieteni adevarati, dar si tradatori printre ei...

Chapter 1: Legenda Moiviei.

"In vremurile de demult, cand oamenii si creaturiile magice traiau in pace, a existat o imparateasa frumoasa. Se spune ca era cea mai frumoasa femeie din lume. Avea pielea alba ca spuma laptelui, niste ochi negri cuprinsi de cea mai pura inocenta din lume, si un par negru si lung precum abanosul. Sub conducerea ei, oamenii si fapturile himerice au putut trai in cea mai desavarsita pace. Se spune ca originea ei era una umana, datorita tatalui ei, si alta magica, datorita mamei ei, care era facea parte din ordinul Moiviei.

Ordinul Moiviei era o delegatie ce cuprindea toate si toti vrajitorii lumii, care foloseau magia alba si aveau sufletul curat. Lumea de azi, crede ca e interzis ca o faptura magica sa se incurce cu una umana, dar e total gresit. Aveau voie sa se iubeasca si sa amestece intre ei. Datorita acestor amestecuri magico-umane, au rezultat o alta rasa, dar pura la suflet, si anume nobilii elfi. Fiinte magice si ei, care traiesc in paduri, ascunzandu-se dupa copaci privindu-te mereu.

Si aceasta imparateasa era elfa, insa la acea vreme, existau doua neamuri. Unul se numea Moveea, si alta Moivia, pastrand numele ordinului de vrajitori, dar cu toate astea, nu trebuie incurcate.

Imparateasa era de neam moivian, de aceea era destinata la conducerea imparatiei. De aceea, s-a iscat si un conflict enorm, zguduind intreg regatul. Regele moveeniilor, era o persoana ingrozitoare, desi candva a fost o persoana buna si el. O dat de demult, pe cand imparateasa era doar o copila de 17 ani, a intalnit-o. Frumusetea ei legendara l-a fascinat pe loc. S-a intamplat in orasul antic Salem, in curtea imparatiei condusa de parintii fetei, atunci. El a venit intr-o vizita, deoarece era si el de neam imparatesc. El urma ca intr-o buna zi sa conduca Moveea, regatul vecin, cu care Moivia, era in relatii bune, pe atunci.

Ea se afla intr-o gradina frumoasa cu flori multe catarate pe ziduri groase. In mijlocul gradinii, era o fantanita frumoasa de unde rasarea o apa cristalina si curata. Ea se afla pe marginea fantanii jucandu-se cu mana in apa, si cantand ceva frumos. Vocea ei rasuna precum glasul unei privighetori. Baiatul ramasese pe loc uimit de frumoasa fata ce se aseza in fata lui. Si ea il zari si il privi mirata cu ochi enormi si negri. Isi aseza parul lung si ii zambi. Din nefericire momentul nu dura mult deoarece el trebuia sa plece acasa, in imparatia sa, sa-si aleaga o mireasa din neamul sau. Dar nu uita niciodata faptura cu piele alba ca spuma laptelui si par negru ca abanosul. Din cauza ei, refuza orice cerere in casatorie. Tatal sau se mahni din cauza aceasta, si isi dadu seama de motivul mahnirii fiului sau. Ca sa-l pedeapseasca, i-a ucis propria mama, care il sustinea in dragostea lui pentru tanara moiviana.

Atunci, el a suferit mult, si s-a inchis in propria persoana.
A trecut mult timp de atunci, si tanara a crescut si s-a facut si mai frumoasa. A venit vremea ca si ea sa se casatoreasca. A ales pe singura, pe fiul unui servitor umil, cu care se intalnea in secret. Iubirea lor adolescentina insa, nu dura mult, caci avea sa se transforme intr-o iubire pe viata si pe moarte. Au fost prinsi chiar de tatal fetei, insa in loc sa se supere pe ei pentru ca se iubeau, se supara pe faptul ca se ascundeau. Fara a mai sta pe loc, imparatul chema pe slujitorul loial, si ii ceru fiul ca sot al iubitei sale fiice. Atunci, veselie mare se isca in toata imparatia, spre disperarea altcuiva.

Tanarul print moveean, se mahni cand si la urechii sale ajunse aceste vesti. Timp de cinci ani, o iubi pe fata in secret, dar sub manipularea tatalui sau, el se transforma intr-o persoana demna de dispret. Ajunse si sa isi ucida tatal, razbundu-se pentru chinul care l-a suportat in ultimii sai 5 ani. Insa pentru ca o iubea atat de tare pe fata, alesese sa o lase in pace, de data aceasta dar isi facu totusi o promisiune, daca va aparea vreodata vreun urmas, nu doar ca il va ucide, dar si va distruge regatul Moiviei.

Mai trecu inca 2 ani, si rodul iubirii dintre fiicei de imparat si a fiului de slujitor aparu in sfarsit. Acum, imparatul era batran si nu avea decat ca in anii de batraneti, sa se bucure de nepoti. Fiica lui care ii era draga ca soarele, ii darui un nepot. Era un baietel frumos, asemanator cu mama sa. Era brunet, ca si mama sa, ochi negri ca abanosul si piele alba ca spuma laptelui. Era leit doar ea.
Cei doi fura fericiti , dar pentru scurt timp...

Celalalt imparat, fu furios cand auzise de aceasta tragedie pentru el. Numai ura simti de indata, sa atace regatul Moiviei si sa o faca pe imparateasa sa sufere cum nu a suferit deodata. I-a ucis sotul pe care il invitase la o petrece pentru fiul sau. Apoi, au inceput atacurile asupra populatiilor de fiinte umane si magice. A atacat satele goblinilor si orasele subterane a spiridusilor. Apoi, a rapit sirenele si a pus sa fie batjocorite, dupa care ucise. A furat magia zanelor ucigandu-le incet, dar sigur. Imparateasa nu a mai putut suporta. Vazand ca atacurile continua sa vina, a decis sa isi trimita micutul fiu de doar sase luni, in grija ordinului Moiviei. Dar ceea ce nu stia ea, e ca multi dintre membrii ordinului erau tradatori si aliati cu imparatul moveean. Asa ca, a fost tradata si fiul ei a fost furat. In acea clipa, imparateasa a cunoscut gustul dulce al urii si razbunarii. Ea a fost cea care a pornit un razboi impotriva Moveei, doar pentru a-si recupera dragul fiu.

A adunat osti formate din calareti oameni, elfi, goblini, zane, vampiri, varcolaci, sirene, ninfe,vrajitori, dragoni, grifoni, magi, capcauni, inorogi si pe oamenii zapezilor.

Imparatul a adunat cete formate din orci si balauri, cele mai oribile fiinte cu putinta, urate de toate neamurile pamantului.
Si un razboi a pornit. Un razboi crunt si rece ce a distrus vieti si a nimicit oameni. Vremurile din acea perioada a fost grea si pline de sange. Inima imparatesei era inveninata si prinsese si ea gustul sangelui. Acesta era pretul platit pentru iubirea neimpartasita. Ani si ani a durat razboiul, si se inchei pe cand micutul avea vreo 5 anisori si imparateasa, muri. Imparatul cuceri Moivia si a instaurat o perioada grea pentru imparatie. Cei ce erau de origine moiveana, era tratati cu hula si erau blestemati.

Si totusi, oracolul din Moivia prevesti o legenda, daca tanarul tinerei imparatese se va intoarce pe tronul care ii apartine de drept, o noua pace se va instaura si lumea va fi iarasi fericita.
Dar era o mare problema, printul era prea mic, si nu stia ca e print. Iar pe deasupra, imparatul moveean, ii insufla valori morale gresite.

Intr-o zi, dupa alti zece ani de chinuri, poporul celor doua regate impreuna se decisera sa se rascoale impotriva imparatului. El a fost ucis, si l-a putere veni un nou ordin de origine moiviana: ordinul Salemului. Nu au mai reusit sa instaureze aceeasi pace, deoarece oamenii si fintele magice se urau. Iar cele doua impratii se impartira in 10 regate. Ordinul Salemului, a ascuns totusi un secret, printul inca traia, si la fel si imparatul. Dar au reusit sa scape si sa se ascunda."

[b][i]-Cei doi regi, aveau si ei o fiica de varsta printului, adica de cincisprezece ani. Era frumoasa precum imparateasa din poveste, draga mea, spuse doica catre tanara fata. Si sti cine e aceasta frumoasa fata, tu!
-Minunata poveste, nu pot sa cred ca e reala.

Glasul tinerei curgea lin si calm precum o apa. Ea era o tanara fata cu piele alba, cu par roz si lung aproape pana la genunchi, cu ochi verzi hipnotizanti, si buze subtiri si dulci. Era o frumusete de fata, care se putea compara cu a imparatesei brunete. De fapt, batranii care au apucat acele vremuri, si cele de azi, spuneau ca e si mai frumoasa.

Inocenta ei se oglindea in ochii ei mereu. Tanara purta o rochie vaporoasa violeta, cu bretele aurii. Avea un trup mladios si subtirel. Cand umbla, fusta i se scutura si se freca de trupul ei.
Doica ei era o batrana umila cu par carunt si scurt. O iubea pe copila ca si cum ar a ei, mai ales ca o stie decand s-a nascut.
Cele doua se aflau in aceeasi gradina a Salemului, unde statea odata si fosta imparateasa cantand langa fantana. Doica vedea in copila, spiritul imparatesei.

Subiect: Okey Sam Feb 18, 2012 1:19 pm

Se pare ca sunt doua sezoane, sau chiar mai mult :d . Com meu este ca sa anunt ca ficul tau o sa fie lasat la avansati, pentru ca aceasta este sectiunea. Dar, nu esti membru, ti s-a dat permisiunea de-a posta, insa acum trebuie sa fii user.